Pagini
- Pagina de pornire
- GALERIE FOTO FESTIVAL 2010
- Festivalul International 2012 VIDEO
- Foto spectacol 10 .06. 2011
- Clipuri video spectacol
- Spectacol Muzical-Coregrafic dedicat Zilei Internationale a Femeii
- Festivalul International al Muzicilor Militare Editia a X-a 2012
- Clipuri video
- AUDIO / MP3
- Contact
- Spectacol 06.martie 2015
- Festivalul International editia aXII-a 2015
vineri, 21 octombrie 2011
Festivalul florilor
joi, 22 septembrie 2011
ZILE ŞI NOPŢI DE TEATRU EUROPEAN LA BRĂILA 2011 PROGRAM FESTIVAL
ZILE ŞI NOPŢI DE TEATRU EUROPEAN LA BRĂILA
2011
PROGRAM FESTIVAL
24 SEPTEMBRIE
Ora 11.00 – Teatrul de păpuşi Cărăbuş
Teatrul pentru copii din Bacău
Aventurile unei vrăjitoare
Ora 16.00 Vernisaj – Lucian Liciu, Nicoleta Gribincea – “Viata personajelor pe simeze”; Ioan Maric – expozitie pictura naivă
Ora 16.30 – Sala Mare a Teatrului Maria Filotti Brăila
Deschiderea oficială a festivalului
Ora 17.00 – Sala Mare
Teatrul Maria Filotti Brăila
Scandal în culise de Michael Frayn – regia: Radu Nichifor
Ora 21.00 – Sala Studio
Teatrul Maria Filotti Brăila – PREMIERĂ
Poveşti de familie de Biljana Srblianovici – regia: Vlad Cristache
25 SEPTEMBRIE
Ora 17.00 - Foaier
Teatru lectură – fragment din piesa „Aşa strălucesc oamenii buni” de Albert Cătănuş (din proiectul Tineri dramaturgi brăileni) în interpretarea Corinei Taraş şi a lui Mădălin Manea, elevi ai Liceului de Artă Haricleea Darcle din Brăila
Recital de vioară şi pian susţinut de elevele Alexandra Satnoianu-vioară, Irina Buleac-pian şi Trufaşu Dafina-pian. Profesor acompaniator Valentina Popovciuc.
Ora 18.00 – Sala Mare
Teatrul Tudor Vianu Giurgiu
Tangoul de adio de Val Butnaru – regia: Emil Gaju
Ora 20.00 – Sala Centrului Cultural
Teatrul Muzical Nae Leonard Galaţi
Se întorc românii acasă
texte:Izabela Oancea, Luminiţa Panaitopol - regia:Florin Melinte
Ora 20.00 – Sala monumentala
Recital Wanessa Radu (voce) si Cornel Cristei (pian)
Din program: baladele Brailei, cantecele Mariei Tanase, cantece din lirica poetilor: Nichita Stanescu, Adrian Paunescu s.a.
26 SEPTEMBRIE
Ora 11.00 – Teatrul de păpuşi Cărăbuş
Teatrul pentru copii Târgovişte
Hansel si Gretel
Ora 11.00 – Sala Centrului Cultural
Teatrul Gulliver Galaţi
Motanul încălţat
Ora 17.00 – Sala Studio
Domnului profesor, cu dragoste, după o idee de E.R. Braithwaite – Regia: Horia Suru - PREMIERĂ
Ora 19.00 – Sala Mare
Teatrul Metropolis Bucureşti
Sfârşit de partidă – regia: Alexandru Tocilescu
Ora 17.00 – Sala Centrului Cultural
Teatrul Jean Bart Tulcea
O noapte furtunoasă – regia: Cristian Gheorghe
Ora 21.30 – Sala Studio
Ioana Zărnescu
Aşa sunt eu, Femme fatale – One man show
Ora 22.00 – Sala monumentală
Recital Tic Petrosel
27 SEPTEMBRIE
Ora 10.00; 12.00– Teatrul de păpuşi Cărăbuş
Teatrul de păpuşi din Arad
Tovarăşul de drum; spectacol 3D – regia: Radu Dinulescu
Ora 16.00 – Sala Monumentala
Recital de poezie Dan Moldoveanu si Cornel Cristei (pian)
Din lirica lui Romulus Vulpescu
Ora 17.00 – Sala Studio
Teatrul Municipal Baia Mare
Şi mâine e o zi – regia: Anton Tauf
Ora 18.30 – Sala Mare
Teatrul Radu Stanca Sibiu
Felii de Lia Bugnar
Ora 21.00 – Sala Centrului Cultural
Teatrul Municipal Baia Mare
Copilul rece – regia: Cristian Ban
Ora 20.30 – Sala Monumentala
Teatrul Ţăndărică Bucureşti
Play Shakespeare – regia: Cristian Pepino
Ora 21.30 – Sala Studio
Recital George Ţoropoc
Pasăre dragă, joacă-te cu mine !
Scenariul inspirat după lirica lui Jacques Prevert
Moment Panait Istrati din Martor şi judecător de Ion Bălan
participă actorii: George Ţoropoc şi Ana Zubcu
28 SEPTEMBRIE
Ora 11.00 – Teatrul de păpuşi Cărăbuş
Teatrul de păpuşi din Sliven Bulgaria
În mâinile tale
Ora 11.00 – Sala Centrului Cultural
Teatrul Excelsior Bucureşti
Vrăjitorul din Oz – un spectacol de Petre Bokor
Ora 16.00 – Sala de conferinţe a teatrului
„La Taclale cu Maestrul Ion Lucian”, Lansarea cd-ului „Taclale”, 23 de povestiri si fabule din colectia „Mari actori romani”
Ora 18.00 – Sala Mare
Teatrul I.D. Sârbu Petroşani
Casa Bernardei Alba – regia: Sorin Militaru
Ora 21.00 – Sala Studio
Teatrul Naţional Târgu Mureş
Un cuplu de români săraci vorbitori de polonă – regia:Cristian Theodor Popescu
Ora 22.00 – Sala monumentală
Recital Raul Cârstea
29 SEPTEMBRIE
Ora 11.00 – Teatrul de păpuşi Cărăbuş
Teatrul de păpuşi din Yambol Bulgaria
Rumeto şi leul bătrân
Ora 16.00 – Sala de conferinţe TMF
Clasicii în mileniul III. Scurtă incursiune în teatrul lui Silviu Purcărete.
Moderator: Ion Parhon
Ora 17.00 – Sala Centrului Cultural
Teatrul din Bursa Turcia
Ordinary love
Ora 19.00 – Sala Mare
Centrul Cultural pentru UNESCO
Nimeni nu-I perfect – regia: Radu Beligan
Ora 17.00 – Sala Studio
Teatrul ACT Bucureşti
XXL – FAT PIG - Aproape perfectă – regia: Cristi Juncu
Ora 21.30 – Sala Studio
Toxic love
Un spectacol cu Dragoş Stemate şi Adelaida Zamfira
Regia: Sorin Misirianţu
Ora 22.00 – Sala monumentală
Recital Marius Baţu
30 SEPTEMBRIE
Ora 18.00 – Sala Mare
Teatrul Toma Caragiu Ploieşti
Miriam W – regia: Radu Afrim
Ora 20.00 – Sala Centrului Cultural
Teatrul Vasili Drumev din Shumen Bulgaria
Autobuzul de Stanislav Stratiev
Ora 21.00 – Sala Studio
Teatrul Tineretului Piatra Neamţ
Eu te iubesc, eu te omor – un spectacol de Tudor Tăbăcaru
Ora 22.00 – Sala monumentală
Recital Cornelia Buzoianu & Liliana Chiriţă
Jazz, Blues and more…
1 OCTOMBRIE
Ora 11.00 – Teatrul de păpuşi Cărăbuş
Teatrul Toma Caragiu Ploieşti – secţia pentru copii
Pinocchio
Ora 17.00 – Foaier
Teatru lectură – fragment din piesa Barca cu două cioturi de Marian Pavalasc (din proiectul Tineri dramaturgi brăileni) – participă actorii: Ana Zubcu şi Costică Burlacu;
Recital susţinut de elevii clasei de clarinet, prof. indrumător Petrea Gogu şi Trioul şi Cvintetul de suflători ai Asociaţiei culturale "Voces concordiae".
Ora 17.00 – Sala Centrului Cultural
Teatrul George Bacovia Bacău
Bigamul- regia:Cristian Ioan
Ora 18.00 – Sala Mare
Teatrul Nottara Bucureşti
Metoda – regia: Cristian Theodor Popescu
Ora 21.30 – Sala Studio
Teatrul Tineretului Piatra Neamţ
Râs nervos – regia: Szabo K. Istvan
Ora 22.00 – Sala monumentală
Recital Alina Manole
2 OCTOMBRIE
Ora 17.00 – Foaier
Recital de muzică de cameră susţinut de elevii Ana Diaconu, Cistina Roşioru, Alexandra Satnoianu, Marta Pitoşcă şi Cristina Grigore
Ora 18.00 – Sala Mare
Teatrul Odeon Bucureşti
Natură moartă cu nepot obez – regia: Eugen Făt
Ora 19.30 - Sala Monumentala
Scurtă istorie a eşecurilor mele, regia Răzvan Mureşan
Un spectacol cu Diana cu Diana Roşca
Ora 20.30 – Sala Studio
Trecut si prezent – Cătălina Buzoianu – universul lui Panait Istrati, mari spectacole pe scena braileană: Chira, Mediterana, Odiseea; amintiri din turneele europene
Realizator documentar: Anca Cismaru
Ora 21.30 – Sala Studio
Compania Unteatru
Frumoasa Călătorie a urşilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt – regia: Cătălina Buzoianu
Ora 22.00 - Sala monumentală
Recital – Închiderea festivalului
miercuri, 10 august 2011
Zilele municipiului Brăila
sâmbătă, 6 august 2011
Festivalul Internaţional de Fanfare "Iosif Ivanovici"
Muzica Militara a Garnizoanei Braila este invitata de onoare la acest eveniment.
Duminică, 7 august
18.30 - Defilarea Fanfarelor la scena Casei de Cultură a Sindicatelor: Fanfara Militară a Garnizoanei Brăila; Fanfara Edirne Turcia; Fanfara "Promenada" Câmpia Turzii; Fanfara AMTAP Chişinău - Rep. Moldova; Fanfara "Argeşul" Piteşti; Fanfara "Valurile Dunării" Galaţi; Orchestra "Valahia" Giurgiu.
19.00 - Intonarea Valsului "Valurile Dunării"
19.15 - Festivitatea de încheiere a festivalului, Înmânarea diplomelor de participare la festival
19.30-23.00 - Concerte de muzică de promenadă şi divertisment la scena Casei de Cultură a Sindicatelor: Fanfara Militară a Garnizoanei Brăila; Fanfara Edirne Turcia; Fanfara "Argeşul" Piteşti; Fanfara "Valurile Dunării" Galaţi; Orchestra "Valahia" Giurgiu; Fanfara AMTAP Chişinău - Rep. Moldova; Fanfara "Promenada" Câmpia Turzii.
marți, 14 iunie 2011
Concert de promenada
luni, 6 iunie 2011
Concert de fanfară asa cum se cânta pe vremuri


marți, 31 mai 2011
Istoria fanfarelor la Brăila

Istoria fanfarelor la Brăila începe cu epoca romană. Brăila este în posesia unui valoros document din această perioadă cu referire la muzică şi anume a unei pietre cu inscripţie romană din al cărei text aflăm numele a doi instrumentişti, unul care cânta la tubă, iar celălalt, la buccină, ambele, instrumente de suflat de folosinţă militară. („Corpus inscriptorus latinarum”,vol. III, partea I, p.675 şi 906)
„Aelius Primus tubicem legionis şi Cassius buccinator”.
Şi între zidurile cetăţii Ibrailla, răsunau acorduri de fanfară. Erau fanfarele otomane numite tubulhanele. Următoarea informaţie o afăm din cartea ziaristului Nae A. Vasilescu intitulată „Schiţe istorice şi administrative din oraşul şi judeţul Brăila”, din care, la pagina 85, aflăm că în anul 1728, o fanfară l-a însoţit pe domnitorul Grigore Ghica în drumul său de la Brăila la Galaţi după ce fusese învestit ca domn al Moldovei la Constantinopol. Se referă desigur la o fanfară de tipul tubulhanelelor. O fanfară de tip european a apărut la Brăila o dată cu venirea primelor regimente. O astfel de fanfară a cântat în anul 1840, alături de cor şi lăutari, la sărbărorirea domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica.
O altă atestare documentară cu privire la prezenţa unei fanfare la Brăila se află în scrisoarea Vorniciei din Lăuntru din 27 august 1845, prin care se comunica Maghistratului modul cum urma să se desfăşoare „ ţerimonia căsătoriei M. S. Prea Înălţatului Domn cu Dumneaiei cucoana Mariţa, născută Văcăreasca: (...) «În ziua sosirii înaltei logodnice cu vaporul la Brăila, toată oştirea garnizonului cu isnaful şi muzica, toate dregătoriile politiceşti, orăşeneşti şi negustoreşti, se vor aşeza la cuviinciosul loc, lângă marginea Dunării»”.
Următoarea atestare documentară poartă data de 11 iunie 1848, când a avut loc la Brăila „ ţirimonia proclamării constituţiei”. Fanfara prezentă la eveniment, a aparţinut „Legiunii a X-a de Guardă Civică”.
În anul 1859, Comunitatea ellenă şi-a înfiinţat şi ea o fanfară cu numele de „Orfeu” condusă de Spanopol.
Până la cel de al doilea Război Mondial, Brăila a fost oraşul fanfarelor. Avea cinci fanfare: a Regimentului 38 Infanterie „Neagoe Basarab”, a Regimentului 5 Grăniceri, a Gardienilor Publici, a Primăriei şi a Comunităţii ellene. Şi în anii socialismului la Brăila erau trei fanfare: a Garnizoanei militare, a Uzinei „Wilhelm Pieck”, condusă de Vasile Filip şi a Şantierului Naval, condusă de Constantin Teodorescu.
După Decembrie ’89, „preocupările” pentru cultură şi, îndeosebi, pentru muzică, s-au soldat cu desfiinţarea celor două fanfare, a celor două orchestre simfonice ale Societăţii Filarmonice „Lyra”, a corului „Lyra”, şi a corurilor Şantierului Naval, al Uzinei „Progresul” şi al Invăţământului, ca să amintim doar pe cele mai importante.
Instituţia Publică de Spectacole „Lyra” a Consiliului Judeţean a declanşat o amplă acţiune de reconstrucţie a vieţii muzicale a Brăilei.
Dr. Nicu Teodorescu
marți, 17 mai 2011
Festivalul Florilor
marți, 26 aprilie 2011
Concert de promenada
luni, 11 aprilie 2011
Spectacol dedicat Zilei Fortelor Terestre
joi, 31 martie 2011
SCURT ISTORIC AL MUZICILOR MILITARE
În oastea lui Mircea cel Batrân, existau trompeti si tobosari.
În timpul lui Stefan cel Mare, trâmbitasii si buciumasii erau prezenti în clipele grele de lupta (Grigore Ureche).
Prezenta ostenilor muzicanti o aflam si în oastea lui Mihai Viteazul, la a carui intrare triumfala în Alba Iulia era prezenta si “… o banda de muzica ce se compune din opt trâmbite care, cu multa armonie, modulau tonurile lor de tot atâtea tobe de otel, de un bun numar de flaute si fluiere”.
Se impune a fi amintita, contributia vestitului boier Dinicu Golescu, cel care pe propria cheltuiala, a constituit o formatie instrumentala alcatuita din 12 instrumentisti. Ei au facut parte din oastea lui Tudor Vladimirescu, iar câtiva ani mai târziu au reprezentat nucleul primei muzici militare din Tara Româneasca.
În 1830 este înfiintata Armata Nationala permanenta, numita de contemporani “Straja Pamânteasca”.
Pasul hotarâtor în constituirea formatiilor de muzica militara s-a facut odata cu înfiintarea acestei “straje pamântesti” în Moldova si Valahia.
În primavara anului 1831 au aparut cele dintâi regulamente militare în care sunt consemnate prevederi privind prezenta si numarul ostasilor muzicanti care intrau în componenta celor trei regimente înfiintate în 1830 în Tara Româneasca.
Deci, începând cu anul 1831, în documentele de constituire si angajare a efectivelor armatei sunt prevazuti si “muzicantii”, fapt ce atesta atentia acordata de oficialitatile militare acestei categorii de ostasi.
În anii ce au urmat, muzicile militare au constituit o prezenta permanenta la sarbatori nationale, manifestari social-politice, culturale si nu în ultimul rând, în momentele fierbinti ale zbuciumatei noastre istorii.
În tumultul revolutiei de la 1848 din Tarile Române, fanfarele erau prezente în mijlocul poporului amplificând entuziasmul acestuia pentru realizarea idealurilor avansate ale vremii.
Anul 1848 ne-a lasat si un document de o deosebita importanta pentru istoria muzicilor noastre militare si începuturile creatiei românesti de fanfara. Este vorba de prima partitura generala de fanfara descoperita pâna în prezent: marsul “În numele guvernului” compus de ofiterul Pascu Purcarea din muzica Stabului ostirii, mars care figureaza si astazi în repertoriul curent al muzicilor noastre militare.
O prezenta activa au avut-o formatiile de fanfara si în perioada înfaptuirii unirii Principatelor Române din 1859, când “cu Hora Unirii îl primea muzica militara pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza”.
În 1864, în cadrul administratiei centrale a Ministerului de Razboi, ia fiinta o sectie speciala ce avea în subordine toate fanfarele militare, structura ce a stat la baza constituirii, mai târziu, a Inspectoratului Muzicilor Militare.
În 1867, în cadrul Ministerului de Razboi se instituie functia de “inspector general al muzicilor militare”, functie în care este numit seful de muzica clasa I, capitan Eduard Hübsch.
În perioada cât a fost inspector al muzicilor militare – între anii 1867-1894 – aceste formatii beneficiaza de multiple perfectionari în planul organizarii si functionarii:
- aparitia regulamentelor speciale destinate formatiilor de fanfara;
- asigurarea unui nou statut în cadrul ostirii.
În perioada de dupa razboiul de independenta, avându-se în vedere numarul relativ mic de muzici militare, prin Decizia ministeriala nr. 114 din 25 iulie 1880, s-a hotarât ca la fiecare regiment de dorobanti sa se constituie câte o muzica militara sub denumirea de “fanfara”.
Începând cu 26 mai 1895, la conducerea muzicilor militare, în functia de inspector este numit Iosif Ivanovici, autor al celebrului vals “Valurile Dunarii”.
El a înzestrat muzicile militare cu instrumente noi, repertoriu valoros si divers, sprijinind în acelasi timp, activitatea de pregatire a viitorilor instrumentisti militari.
Un alt corifeu al muzicii de fanfara – si nu numai – din aceasta perioada, este locotenent colonel Egizio Massini, de al carui nume se leaga alte importante realizari în ceea ce priveste organizarea muzicilor militare. Una dintre cele mai semnificative, o constituie, înfiintarea la 10 octombrie 1936 a “Scolii elevilor muzicanti militari” – institutie menita sa asigure pregatirea si formarea personalului muzicilor militare.
La timpul respectiv aceasta scoala a constituit prima forma de învatamânt muzical preuniversitar din tara noastra.
De-a lungul anilor, aceasta veritabila pepiniera în care s-au format instrumentisti si dirijori ai muzicilor militare, a beneficiat de aportul unor dascali renumiti ca: George Breazul, Mihail Jora, Martian Negrea s.a.
De asemenea, o întreaga pleiada de muzicieni români au urmat cursurile acestei scoli: regretatul compozitor Gheorghe Dumitrescu, dirijorul Iosif Conta, cornistul si dirijorul Paul Staicu, trompetistul Iancu Vaduva, compozitorul Temnistocle Popa, muzicologul Viorel Cosma s.a.
Revenind la activitatea desfasurata de Egizio Massini, trebuie mentionat faptul ca el este initiatorul înfiintarii în 1936 a Orchestrei Simfonice a Armatei.
Paralel cu perfectionarea organizatorica si în plan profesional a muzicilor existente la 15 iunie 1954 are loc un eveniment cu largi rezonante: ia fiinta o formatie etalon, unicat în armata si în tara – Muzica Reprezentativa a Armatei.
Rezultatele Muzicii Reprezentative a Armatei au fost si sunt amplu reflectate de aprecierile unanime pe care aceasta le-a dobândit din partea iubitorilor de muzica, a presei de specialitate din România si de peste hotare.
Dispuse pe un traiect temporal de peste o jumatate de secol, cele trei perioade nu fac decât sa desavârseasca procesul impus de predecesori. Orchestrele militare au ajuns la performante remarcabile, la posibilitati multiple de abordare, tinzându-se spre o integrare la nivelul marilor orchestre simfonice.
Unite prin vocatie si traditie, într-o veritabila scoala a daruirii si pasiunii creatoare, muzicile militare, anul acesta este unul jubiliar – 180 de ani de la înfiintare .
joi, 24 martie 2011
Iosiv Ivanovici

Iosif Ivanovici, (n.în 1845, Timișoara – d. 16/28 septembrie 1902,București) a fost un clarinetist, dirijor și compozitor român de muzici militare și muzică ușoară. Creația lui cuprinde în majoritatedansuri (vals, cadril, polcă) și marșuri. Cea mai cunoscută compoziție a sa este valsul „Valurile Dunării”.
Ivanovici rămâne aproape întreaga viață în Galați, ajungând în gradul de ofițer. Interesul pe care îl manifestă pentru muzicile militare culminează cu numirea lui în funcția de inspector general al muzicilor militare din România, în anul 1900.
Cariera desfășurată de timpuriu în jurul ansamblurilor militare i-a sădit interesul pentru compoziție, genul abordat pendulând între muzica ușoară (dansurile) și scriitura în caracter marțial (piese pentru fanfară, marșuri). Este integrat generației de compozitori devals vienez, al cărei exponent de prim rang este Johann Strauss-fiul; de altfel, discografia sa îl surprinde în această ipostază cel mai adesea, numele său fiind regăsit pe compilații de gen mai curând decât pe discuri proprii (una dintre puținele astfel de apariții a fost realizată de către Orchestra Filarmonică „Banatul” sub conducerea lui Ion Iancu, editată de către Electrecord și Discovery Records[1]
Ivanovici se stabilește în 1901 la București și moare aici un an mai târziu.
A compus peste 350 de piese. Este însă cunoscut pe plan mondial prin valsul „Valurile Dunării”, piesă care s-a bucurat de un succes atât de mare, încât a fost uneori atribuită altor compozitori, între care și Johann Strauss-fiul. A fost interpretată prima dată la Expoziția Universală de la Paris din 1889, în aranjamentul semnat de Emile Waldteufel, bucurându-se de un succes fulminant.
Între compozițiile lui Ivanovici se înscriu nenumărate mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru a pune în lumină originea ardelenească a compozitorului). Piese de Ivanovici precum „Porumbeii albi” sau „Hora micilor dorobanți” fac parte din repertoriul fanfarelor militare și astăzi.